Mitologia greacă, zeii şi eroii legendari din cadrul ei, se bucură de multe secole de o faimă imensă. În vechime, religia Greciei era una de tip politeist (care venera mai multe divinităţi), mitologia greacă stând mai târziu şi la baza celei romane. De aceea, în cadrul celor două mitologii, zeii îşi corespund, fără să fie însă întotdeauna cu totul identici.
Zeii greci erau de obicei imaginaţi ca fiinţe umane, care se născuseră, ajunseseră la o anumită vârstă, după care încetaseră să mai îmbătrânească. Conform legendelor, erau aproape invincibili şi se puteau face nevăzuţi. De asemenea, puteau comunica şi cu pământenii. Fiecare zeu grec îşi avea propriul arbore genealogic, se arăta oamenilor în anumite condiţii, avea propriile interese, trăsături de caracter, se ocupa cu anumite activităţi etc.
Dar cum se numeau cei mai importanţii dintre zeii greci? Haos (sau Chaos) era zeul începutului şi originea întregului univers, Eros era zeul dragostei, numele lui însemnând în limba greacă „iubire”. Geea (Gaia) era zeiţa pământului şi pământul însuşi, Aether era personificarea aerului pur superior şi luminii eterne în mijlocul căreia sălăşuiesc zeii. Uranus e zeul cerului şi personificarea cerului însuşi, iar Hemera e zeiţa zilei. Apele măriilor şi oceanelor lumii aparţineau zeului Poseidon şi altor divinităţi, printre care Pontus (personificarea mării), Nerdus (numit şi „Bătrânul mării”, care era prietenos cu oamenii).
Legenda spune că pe vârful muntelui Olimp locuiau Zeus, zeul suprem al vechilor greci, şi Hera, consoarta acestuia. Zeus guverna universul şi lumea oamenilor, în timp ce Hera era zeiţa protectoare a căsniciei, a fidelităţii conjugale şi a femeilor măritate. Fraţii lui Zeus erau Hades (zeul lumii subpământene a umbrelor), Poseidon (zeul mărilor), Demetra (zeiţa fertilităţii pământului şi a agriculturii) şi Hestia (zeiţa căminului, a focului sfânt).
Printre copii lui Zeus se numără Atena, zeiţa înţelepciunii şi a victoriei în războaie, protectoarea celor curajoşi, a legii, dreptăţii şi artei. Apollo e zeul Soarelui şi al luminii, al medicinei, muzicii, poeziei, artelor şi curăţeniei, conducătorul muzelor şi al oracolelor. Artemis, sora lui Apollo, e zeiţa Lunii, a vânătorii, a pădurilor, precum şi protectoarea animalelor sălbatice şi a naturii. Hefaistos e zeul focului şi al fierarilor, cel care făurea armele zeilor şi îi proteja pe meşteşugari; Ares e zeul războiului, Afrodita – zeiţa frumuseţii şi a iubirii, iar Hermes – curierul zeilor, zeul comerţului şi protector nu numai al negustorilor, călătorilor, retorilor, atleţilor şi inventatorilor, ci şi al înşelătorilor şi hoţilor.
Printre cei mai puternici zei din panteonul grec se numără, alături de Zeus, şi Poseidon (care reprezenta forţa apelor) şi Hades (care domnea în lumea morţilor şi a bogăţiilor subpământene). Din mitologia greacă mai fac parte şi mulţi alţi zei şi semizei, printre care Acheloos, Aiolos, Anemoi, Apaté sau Boreu, Dionysos şi Euros etc.